Curajul de a construi! Programul Alianței USR-PLUS

de Răzvan Timofciuc

Iașul este la răscruce. Timp de 30 de ani, orașul a fost condus de o administrație coruptă și ineficientă. Rezultatele le vedem cu toții: aer irespirabil, infrastructură nesatisfăcătoare, trafic infernal, criză de locuri de parcare, criză de spații verzi, lipsă de transparență instituțională, eșec pe toate planurile. ​ Ieșenii merită mai mult. În primul rând, merită soluții reale, nu vorbe goale. Împreună cu colegii din USR, cu experți din mediul academic, civic și economic, am elaborat un set de măsuri pe care le voi aplica în calitate de primar al Iașului. Aceste măsuri țintesc cele mai importante probleme ale municipiului, așa cum au fost ele identificate de către ieșeni.

Oprirea construcțiilor haotice

În Iași, s-a construit haotic, la limita legalității și adesea dincolo de ea. Nu s-a ținut cont de infrastructura rutieră și de utilitățile din zonă, nu s-au respectat cerințe minime privind spațiul verde și funcționalitățile mixte în noile cartiere, nu s-a urmărit păstrarea unei anumite coerențe arhitecturale. Consecința directă o vedem peste tot în oraș: calitatea locuirii în Iași a scăzut dramatic în ultimele decenii. Singurii care au câștigat au fost rechinii imobiliari. Vreau ca de acum înainte, să câștige ieșenii, nu privilegiații rețelelor de influență transpartinice. Trebuie să punem ordine în haosul urbanistic din Iași și să încurajăm dezvoltarea urbană reală, nu tunurile imobiliare. 1. Urgentăm aprobarea PUG-ului. De ani buni, Iașul nu mai are un Plan Urbanistic General. Ultimul a fost elaborat în 1999 și a fost prelungit de mai multe ori doar pentru a nu genera un blocaj generalizat în sectorul construcțiilor din oraș. În fiecare an, ieșenii au fost amăgiți că municipiul va avea un nou PUG. Însă de fiecare dată, așteptările le-au fost înșelate. Singurii care s-au bucurat de întârzieri au fost cei care au construit haotic, care au luat derogări peste derogări și au investit doar cu gândul la profit, nu și la oraș. Iașul are nevoie de un PUG nou și modern, care să pună ordine în oraș și să revitalizeze fostele zone industriale. Acest PUG trebuie să facă obiectul unei ample consultări cu toți cetățenii pentru că, în ultimă instanță, deciziile care se iau în materie de urbanism ne afectează pe toți. 2. Vom impune exigențe suplimentare pentru noile cartiere și vom verifica respectarea lor. Legea permite să primăria să ceară ca orice nou cartier să aibă spații verzi satisfăcătoare și aliniamente de copaci pe marginea străzii, plus bandă pentru bicicliști. De asemenea, vom solicita ca în cartierele mari să fie prevăzute spații pentru funcțiuni complementare, adică pentru școli și grădinițe, pentru spații culturale și sportive. Și vom urmări ca aceste funcțiuni chiar să existe. Sunt prea multe dezvoltări imobiliare ample care nu au unități de învățământ în apropiere, nu au nici măcar transport în comun, iar părinții sunt nevoiți să-și ducă copiii cu mașina la școală sau grădiniță. 3. Vom prelua la Primărie inițiativa dezvoltării orașului. În acest moment, inițiativa aparține investitorilor privați. Aceștia construiesc acolo unde găsesc teren, fără nicio preocupare legată de infrastructura edilitară. Însă într-un oraș modern, Primăria este cea care pregătește o strategie de dezvoltare pe mai mulți ani și comunică din timp care sunt zonele în care va investi pentru extinderea infrastructurii și a rețelelor de utilități. Abia după ce există un proiect de extindere ar trebui să apară și dezvoltările rezidențiale, astfel încât viitorii proprietari să aibă certitudinea accesului la toate facilitățile oferite de oraș: drum, școală, transport public, parc, centru cultural și sportiv, spațiu comercial, restaurante. 4. Simplificăm procedurile birocratice și respectăm termenele legale. Cei care au nevoie de certificat de urbanism, de autorizație de construire, de proces verbal de recepție a lucrărilor și de orice aviz sau document ce ține de urbanism trebuie să primească aceste documente în termenul legal. Întârzierile și tratamentul preferențial nu vor fi acceptate. Nu va mai conta numele investitorului sau relațiile pe care le are prin diverse partide politice. Toți cetățenii vor fi tratați egal și vor primi răspunsuri în termen legal și conform conform prevederilor legale. 5. Extindem rețeaua de utilități în tot orașul, inclusiv în noile cartiere. Sunt ansambluri rezidențiale care nu au fost racordate la rețeaua de canalizare. Și sunt încă străzi întregi, aproape un sfert din total, pe care nu este rețea de gaze naturale. Pentru un oraș modern, acest lucru este pur și simplu inacceptabil. Investițiile Primăriei trebuie să vizeze în special modernizarea infrastructurii rutiere și extinderea rețelelor de utilități. 6. Susținem arhitectura modernă și lansăm concursuri de soluții pentru regenerarea urbană a zonelor destructurate. În Iași au rămas zone industriale părăsite, clădiri reper abandonate și imobile într-o accentuată stare de degradare. Acestea trebuie readuse la viață prin ample proiecte de regenerare urbană. În Iași nu a fost organizat niciodată un concurs internațional de arhitectură, pentru că nu a avut nimeni până acum ambiția și viziunea de a dezvolta un oraș european. Vom schimba acest lucru. Vom lansa concursuri internaționale la care vom invita cei mai buni arhitecți din lume. Și cele mai bune soluții vor fi puse în practică. Vom renova zonele centrale din Iași (Cub, Hala Centrală). De asemenea, vom investi în simboluri arhitecturale moderne și creative. Iașul trebuie să aibă o Autogară, un Centru de știință, un Institut de cercetare, nu doar ca funcționalitate, ci și ca repere vizuale integrate în secolul 21. 7. Curățăm orașul de publicitatea stradală invazivă. Orașele moderne au limitat drastic panotajul. Panourile publicitare acoperă fața Iașului, sunt o sursă de poluare vizuală și sparg coerența arhitecturală și urbanistică a zonei unde sunt amplasate. Vom inventaria toate contractele și toate autorizațiile date până acum și vom ajusta regulamentul local de publicitate stradală astfel încât să ne asigurăm că orașul nu este sufocat de panouri. Și, evident, vom avea grijă ca sumele cuvenite bugetului local să fie juste și să fie încasate.
În Iași, s-a construit haotic, la limita legalității și adesea dincolo de ea. Nu s-a ținut cont de infrastructura rutieră și de utilitățile din zonă, nu s-au respectat cerințe minime privind spațiul verde și funcționalitățile mixte în noile cartiere, nu s-a urmărit păstrarea unei anumite coerențe arhitecturale. Consecința directă o vedem peste tot în oraș: calitatea locuirii în Iași a scăzut dramatic în ultimele decenii. Singurii care au câștigat au fost rechinii imobiliari. Vreau ca de acum înainte, să câștige ieșenii, nu privilegiații rețelelor de influență transpartinice. Trebuie să punem ordine în haosul urbanistic din Iași și să încurajăm dezvoltarea urbană reală, nu tunurile imobiliare. 1. Urgentăm aprobarea PUG-ului. De ani buni, Iașul nu mai are un Plan Urbanistic General. Ultimul a fost elaborat în 1999 și a fost prelungit de mai multe ori doar pentru a nu genera un blocaj generalizat în sectorul construcțiilor din oraș. În fiecare an, ieșenii au fost amăgiți că municipiul va avea un nou PUG. Însă de fiecare dată, așteptările le-au fost înșelate. Singurii care s-au bucurat de întârzieri au fost cei care au construit haotic, care au luat derogări peste derogări și au investit doar cu gândul la profit, nu și la oraș. Iașul are nevoie de un PUG nou și modern, care să pună ordine în oraș și să revitalizeze fostele zone industriale. Acest PUG trebuie să facă obiectul unei ample consultări cu toți cetățenii pentru că, în ultimă instanță, deciziile care se iau în materie de urbanism ne afectează pe toți. 2. Vom impune exigențe suplimentare pentru noile cartiere și vom verifica respectarea lor. Legea permite să primăria să ceară ca orice nou cartier să aibă spații verzi satisfăcătoare și aliniamente de copaci pe marginea străzii, plus bandă pentru bicicliști. De asemenea, vom solicita ca în cartierele mari să fie prevăzute spații pentru funcțiuni complementare, adică pentru școli și grădinițe, pentru spații culturale și sportive. Și vom urmări ca aceste funcțiuni chiar să existe. Sunt prea multe dezvoltări imobiliare ample care nu au unități de învățământ în apropiere, nu au nici măcar transport în comun, iar părinții sunt nevoiți să-și ducă copiii cu mașina la școală sau grădiniță. 3. Vom prelua la Primărie inițiativa dezvoltării orașului. În acest moment, inițiativa aparține investitorilor privați. Aceștia construiesc acolo unde găsesc teren, fără nicio preocupare legată de infrastructura edilitară. Însă într-un oraș modern, Primăria este cea care pregătește o strategie de dezvoltare pe mai mulți ani și comunică din timp care sunt zonele în care va investi pentru extinderea infrastructurii și a rețelelor de utilități. Abia după ce există un proiect de extindere ar trebui să apară și dezvoltările rezidențiale, astfel încât viitorii proprietari să aibă certitudinea accesului la toate facilitățile oferite de oraș: drum, școală, transport public, parc, centru cultural și sportiv, spațiu comercial, restaurante. 4. Simplificăm procedurile birocratice și respectăm termenele legale. Cei care au nevoie de certificat de urbanism, de autorizație de construire, de proces verbal de recepție a lucrărilor și de orice aviz sau document ce ține de urbanism trebuie să primească aceste documente în termenul legal. Întârzierile și tratamentul preferențial nu vor fi acceptate. Nu va mai conta numele investitorului sau relațiile pe care le are prin diverse partide politice. Toți cetățenii vor fi tratați egal și vor primi răspunsuri în termen legal și conform conform prevederilor legale. 5. Extindem rețeaua de utilități în tot orașul, inclusiv în noile cartiere. Sunt ansambluri rezidențiale care nu au fost racordate la rețeaua de canalizare. Și sunt încă străzi întregi, aproape un sfert din total, pe care nu este rețea de gaze naturale. Pentru un oraș modern, acest lucru este pur și simplu inacceptabil. Investițiile Primăriei trebuie să vizeze în special modernizarea infrastructurii rutiere și extinderea rețelelor de utilități. 6. Susținem arhitectura modernă și lansăm concursuri de soluții pentru regenerarea urbană a zonelor destructurate. În Iași au rămas zone industriale părăsite, clădiri reper abandonate și imobile într-o accentuată stare de degradare. Acestea trebuie readuse la viață prin ample proiecte de regenerare urbană. În Iași nu a fost organizat niciodată un concurs internațional de arhitectură, pentru că nu a avut nimeni până acum ambiția și viziunea de a dezvolta un oraș european. Vom schimba acest lucru. Vom lansa concursuri internaționale la care vom invita cei mai buni arhitecți din lume. Și cele mai bune soluții vor fi puse în practică. Vom renova zonele centrale din Iași (Cub, Hala Centrală). De asemenea, vom investi în simboluri arhitecturale moderne și creative. Iașul trebuie să aibă o Autogară, un Centru de știință, un Institut de cercetare, nu doar ca funcționalitate, ci și ca repere vizuale integrate în secolul 21. 7. Curățăm orașul de publicitatea stradală invazivă. Orașele moderne au limitat drastic panotajul. Panourile publicitare acoperă fața Iașului, sunt o sursă de poluare vizuală și sparg coerența arhitecturală și urbanistică a zonei unde sunt amplasate. Vom inventaria toate contractele și toate autorizațiile date până acum și vom ajusta regulamentul local de publicitate stradală astfel încât să ne asigurăm că orașul nu este sufocat de panouri. Și, evident, vom avea grijă ca sumele cuvenite bugetului local să fie juste și să fie încasate.

Aer curat

Iașul este cel mai poluat oraș din România. Nu este o percepție, este o realitate gravă, atestată de măsurători oficiale. Aerul din Iași are cele mai ridicate concentrații medii anuale de PM10 și PM2,5 (particule în suspensie, cu diametrul de 10 și, respectiv, 2,5 micrometri, extrem de periculoase pentru sănătate). Datele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului arată că, în 2018, singurele stații din țară unde s-au depășit pragurile stabilite de Comisia Europeană la PM10 și PM2,5 au fost cele din Iași.

Principala cauză a poluării în Iași este traficul rutier. Dar traficul nu este singura problemă. Concentrația de noxe și particule este influențată și de șantierele din Iași, de gropile de gunoi autorizate sau nu, de sistemele de încălzire central sau individuale, de agenți economici din sectorul industrial. Iașul trebuie să învețe din experiența altor orașe europene care au fost în aceeași situație. Există numeroase măsuri care au dat rezultate și p e care le putem folosi și noi.

1. Începem cu devierea traficului greu pe variantele ocolitoare. Primăria trebuie să se implice cât mai mult posibil în urgentarea investițiilor la Centura Iașului . Este inacceptabil ca tirurile și camioanele să treacă aproape prin centrul orașului.

2. Modernizăm parcului auto al Companiei de transport public, cu accent pe soluțiile cele mai prietenoase cu mediul: tramvaie moderne, autobuze electrice sau autobuze cu emisii scăzute de noxe. Un transport public bine pus la punct va avea și un alt avantaj: ieșenii vor alege să meargă cu autobuzul sau cu tramvaiul și nu cu mașina personală. Asta va însemna mai puțină aglomerație în trafic și mai puțină poluare.

3. Înăsprim controalele la șantierele din oraș, verificăm sistematic modul în care gropile de gunoi respectă normele de funcționare și verificăm activitatea marilor agenți economici care sunt potențial poluatori. Aceste acțiuni trebuie realizate printr-un parteneriat instituțional între Primărie, Garda de Mediu și Agenția pentru Protecția Mediului, fiecare având atribuții specifice în domeniu.

4. Însă înainte de orice, investim într-o rețea proprie de senzori care să acopere tot orașul și să arate în timp real care este situația poluării în fiecare cartier. În funcție de aceste date, care trebuie să fie mereu accesibile publicului, Primăria trebuie să ia măsuri pe termen mediu dar și să întreprindă acțiuni imediate, atunci când sunt depășite limitele critice de poluare.

10.000 de arbori în Iași

Iașul a fost deposedat sistematic de spații verzi, de facilități de recreere și agrement, de baze sportive și de centre culturale. Unele au fost uitate, altele au fost distruse, iar altele pur și simplu furate. Așa se face că părinții nu au unde să-și ducă copiii, bătrânii nu au unde să socializeze, iar tinerii nu au acces suficient la sport și cultură. Emisiile poluante măsurate în oraș prin stațiile de monitorizare din Rețeaua Locală de Monitorizare a Calității Aerului plasează Iașul pe unul din primele trei locuri din România la capitolul poluarea aerului. Avem sub 26 de mp de spațiu verde / locuitor, nivel stabilit ca standard minim de Uniunea Europeană, iar spațiile verzi sunt într-o stare de degradare generalizată. Istoric vorbind, s-a construit foarte mult în anii 80, iar plantările s-au făcut masiv atunci (aliniamente stradale, zone tampon între blocuri, etc). Deși replantări s-au mai realizat în ultimii ani, este evident că ne aflăm într-o situație dificilă, cu capacitățile naturale ale arborilor de a-și îndeplini “sarcinile” estetice și ecologice în declin. Trecând peste sancțiunile europene, care nu sunt oricum nu de neglijat, poluarea urbană alarmantă în care trăiesc 400.000 de ieșeni, zi de zi, nu a îngrijorat administrația locală în așa măsură încât să existe un proiect real de înverzire a orașului, așa cum se întâmplă în marile orașe din UE. Ce trebuie făcut:

1. 10.000 de arbori în Iași! Plantăm o pădure urbană, creăm fațade și pereți verzi. Parisul a decis să planteze 20.000 de copaci până în anul 2020, creând o „pădure urbană”. În 2018 plantase deja 10.000. Vom analiza numărul de arbori pe care îl putem avea suplimentar în Iași. Plantarea copacilor este una dintre cele mai ieftine și benefice măsuri pentru sănătatea locuitorilor. Plantarea a 10.000 de arbori în Iași este un proiect entuziasmant și realist. Arborii sunt o soluție pentru multe dintre cele mai presante probleme de mediu din oraș, pădurile urbane având un impact pozitiv evident. În afară de faptul că asigură habitatul propice echilibrului biodiversității urbane, arborii ajută la preluarea apei din precipitații reduce scurgerile pluviale, protejează calitatea apei și reduce costurile de tratare. În plus, echilibrează umiditatea atmosferică, asigură confortul termic resimțit și stochează în mod natural Carbonul atmosferic. Însă cel mai important pentru Iași este că arborii acționează ca filtre naturale care absorb gazele poluante CO, O3, NO2, SO2 , metalele grele și rețin particulele fine PM 10 și 2.5 în masa vegetală. Prezența arborilor în oraș poate duce la diminuarea temperaturii pe timp de vară cu 2-8°C. Nu în ultimul rând, spațiile verzi și pădurile urbane îmbunătățesc sănătatea fizică, psihică și comportamentală a oamenilor, contribuind la bunăstarea comunităților urbane.

2. Eliberăm spațiile verzi de mașini, de construcții improvizate, de chioșcuri și de mizerie. Le îngrijim și le redăm comunității. Iașul este sub nivelul de 26 de mp de spațiu verde/locuitor stabilit ca standard de Uniunea Europeană. Deși în Registrul Spațiilor Verzi este menționată o suprafață de aproape 24 mp/locuitor, în realitate situația este cu mult diferită. În primul rând, acest Registru ia ca referință populația din 2011. În al doilea rând, în acest registru sunt incluse ca spații verzi și cimitirele și pădurile de la periferia orașului. În realitate, spațiul verde ce-i revine fiecărui ieșean este sub 18 mp. Obiectivul este să creștem această suprafață până la 26 de mp, în teren efectiv, fără artificii birocratice, fără includerea terenurilor extravilane în intravilan. Verificăm situația fiecărui metru pătrat de teren din oraș și îl punem în valoare prin plantarea de arbori și prin îngrijire periodică. Apoi demolăm și desființăm orice amenajare ilegală care acoperă acum spațiul verde. Blocăm orice construcție pe spațiul verde. Includem în noul PUG spații verzi oriunde acest lucru este posibil. Impunem noilor cartiere rezidențiale să aibă spații verzi plantate cu arbori mult mai generoase. Refacem aliniamentele de arbori. Segmentele de spații verzi de pe trotuare pot fi înfrumusețate prin plantarea cu flori sau montarea unui gazon (a se vedea Șoseaua/Strada Arcu, strada Gării, Tătărași și multe alte cartiere/zone) .

3. Revitalizăm malurile râurilor, transformându-le în spații verzi, amenajăm spații verzi de proximitate, baze sportive și zone cu potențial turistic și de agrement Sunt cel puțin 9 ha pe malul Bahluiului care ar putea să fie amenajate ca spațiu verde plus alte hectare pe Nicolina și Ciric. Sunt de asemenea păduri și zone foarte bune pentru recreere, pentru agrement sau pentru baze sportive. Vom selecta 10 proiecte majore de amenajare și le vom realiza până în 2024.

4. Facem curățenie. Amplasăm recipiente de gunoi și pungi pentru recoltarea excrementelor de la câinii cu stăpân, pe cât mai multe străzi și în parcuri. Derulăm o campanie de conștientizare a nevoii de curățenie (de exemplu, “Vă rugăm curățați după câinele dumneavoastră”). Aplicăm amenzi dacă este necesar. Suplimentăm numărul de containere de gunoi acolo unde frecvent gunoiul se revarsă pe stradă. Încurajăm și eficientizăm colectarea selectivă.

Parcări civilizate

Iașul are un deficit imens de parcări. Sunt 6.600 de locuri de parcare publice şi de reşedinţă şi 3.100 de locuri în parcări private, dar sunt 110.000 autovehicule, adică 11 mașini pe loc. Parcarea în Iași este o aventură permanentă. Se parchează pe marginea străzilor, pe trotuare, pe orice spațiu liber. Criza locurilor de parcare afectează și traficul, pentru că sunt blocate benzi de drum, este afectată circulația pietonală, dar și spațiile verzi care adesea sunt sacrificate de către șoferii în căutare de spațiu. În acest moment, în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) este prevăzută realizarea a 4.200 de noi locuri de parcare (dintre care doar 420 în sistem Park&Ride), dar este prea puțin față de nevoile orașului.

În gestionarea problemei parcărilor, plec de la două principii. Primul este că ieșenii nu trebuie pedepsiți pentru lipsa parcărilor, iar al doilea este că nu există parcare gratuită. Strategia pentru parcări are trei linii majore:

1. Construim noi parcări de reședință. Amenajăm locuri suficiente, utilizând inclusiv tehnologii moderne (tip smart parking ), dar fără a sacrifica spațiul verde existent. Oamenii trebuie să aibă unde să-și lase mașina. Chiar dacă nu este loc suficient în fața blocului, trebuie să aibă o parcare de proximitate pe care să o poată folosi. De asemenea, pentru noile dezvoltări rezidențiale și pentru orice imobil cu destinația birouri, impunem obligația asigurării unui număr suficient de locuri de parcare.

2. Punem accentul pe parcări tip Park&ride, adică spații generoase destinate unui număr mare de autoturisme, fie ale celor care vin din afara orașului, fie ale ieșenilor care utilizează mai rar mașina personală și doresc să achite un preț mai mic pentru parcare. Construim cel puțin 5 astfel de parcări, cu o capacitate cumulată de peste 2.000 de locuri, în plus față de cele prevăzute deja în PMUD. Fiecare astfel de parcare Park&ride va fi conectată la rețeaua de transport public, astfel încât să fie mai eficient, mai rapid și mai ieftin pentru mulți ieșeni să-și lase mașina și să ia tramvaiul sau autobuzul. Prețurile pentru parcarea în facilitățile tip Park&ride vor fi cele mai scăzute posibile (eventual gratis pentru deținătorii de abonament CTP) , astfel încât să atragem un număr cât mai mare de utilizatori.

3. Inventariem și delimităm parcările în centru, astfel încât fiecare șofer să știe foarte clar unde este interzisă parcarea, unde este permisă și, mai ales, cât costă. Fenomenul parcării ”la gri”, adică pe marginea străzii sau pe trotuare afectează traficul rutier, circulația pietonală și aspectul general al orașului. Acest fenomen trebuie descurajat nu pedepsindu-i pe ieșeni, ci ajutându-i să vadă foarte clar care sunt locurile unde se poate parca sau unde găsesc o parcare cu locuri disponibile. Politica de preț și metodele de taxare pentru parcările din centru vor fi gândite astfel încât să asigure un echilibru între interesul șoferului de a găsi loc de parcare și interesul ieșenilor de a avea un oraș civilizat.

Mobilitate urbană

Traficul este despre mașini, mobilitatea urbană este despre oameni. În Iași, traficul este sufocant pentru că mobilitatea urbană este dificilă. Ieșenilor le este dificil să se deplaseze în interiorul orașului folosind transportul public sau soluțiile alternative. Motivele pentru care transportul public este ineficient sunt următoarele: rețeaua nu acoperă satisfăcător toate zonele, intervalele de așteptare sunt mari, durata totală a călătoriei este și ea prea mare, confortul este scăzut (fie prea aglomerat, fie prea frig iarna sau prea cald vara). Din aceste motive, foarte mulți ieșeni aleg să se deplaseze cu autoturismul personal. Pentru că transportul public este ineficient, traficul se aglomerează. Și cu cât se aglomerează traficul mai mult cu atât și transportul public devine mai ineficient. Acesta este cercul vicios din care trebuie să ieșim. Multe alte orașe europene s-au confruntat cu probleme similare și au găsit deja soluții. Multe din ele pot fi aplicate și în Iași. ​ În primul rând, facem ca transportul public să fie eficient, rapid, confortabil și preferabil deplasării cu autoturismul propriu. Concert : ​ 1. Extindem rutele CTP Iași și le ajustăm astfel încât să corespundă situației actuale din oraș. S-au construit noi cartiere, s-au schimbat caracteristicile fluxurilor de călători, iar transportul public nu s-a adaptat. Accentul trebuie să fie pe accesibilitate și pe conectivitate. Adică toată populația orașului, plus cei care locuiesc în Zona Metropolitană Iași, trebuie să aibă acces facil la transportul în comun. Mai mult, rutele trebuie să fie optimizate astfel încât să ofere călătorilor conexiuni optime și să le facă deplasările dintr-un punct în altul cât mai rapide. ​ 2. Modernizăm și extindem flota CTP . Chiar dacă s-au achiziționat autobuze în ultimii ani, situația tramvaielor a rămas extrem de gravă. În prezent rulează 126 de tramvaie, majoritatea construite în anii 60 – 70. Tramvaiele noi care vor ajunge în Iași în următorii doi ani înseamnă mult prea puțin față de nevoile orașului. Nu numai că sunt vechi, dar tramvaiele în uz sunt insuficiente pentru a asigura un transport cu frecvență optimă. În privința autobuzelor, din cele 140 existente, 100 au fost achiziționate după 2016. Chiar și așa, rămân 40, adică aproape o treime din flota, care trebuie înlocuite, plus alte unități pentru a acoperi necesarul rezultat din extindere. Noile autobuze ar trebui să fie electrice astfel încât și Iașul să facă pasul spre un transport ecologic. ​ 3. Încurajăm transportul alternativ și dezvoltăm infrastructura pietonală. În Iași trebuie să avem peste 40 de km de pistă de bicicletă, adică dublu față de cât avem acum. Trebuie să avem noi zone pietonale, zone cu utilizare mixtă și să încurajăm toate formele moderne de transport alternativ, inclusiv car-sharing, bike-sharing și soluții inovative. Avem un oraș frumos și avem mulți locuitori care preferă să meargă pe jos sau cu bicicleta decât să stea blocați în mașină. Tot ce trebuie să facem este să le dăm infrastructura necesară. ​ 4. Creștem frecvența și viteza medie de deplasare a mijloacelor de transport în comun. Creșterea frecvenței va fi consecința firească a extinderii flotei. Pentru creșterea vitezei medii de deplasare trebuie create într-o primă etapă benzi unice, acolo unde este posibil, trebuie montate delimitatoare pentru liniile de tramvai și trebuie eliberate benzile de circulație care sunt blocate de mașini parcate. Asta va face ca transportul public să fie mult mai eficient și predictibil. Într-o etapă ulterioară, pot fi găsite soluții inteligente pentru controlul semaforizării pe rutele de transport public și pentru urmărirea în timp real a circulației tuturor mijloacelor de transport. ​ 5. Modernizăm infrastructura rutieră, cu accent pe îmbunătățirea legăturilor peste calea ferată și peste râuri. Ne asigurăm că lucrările sunt de calitate. Doar trei sferturi din străzi sunt modernizate în Iași. Avem în continuare prea multe străzi de pământ sau degradate. O altă nemulțumire a cetățenilor este că atunci când se asfaltează străzi, lucrările sunt de proastă calitate (străzile sunt “cârpite”). La scurt timp, apar din nou gropi în asfalt și se dau alți bani pentru reparații. Există cartiere noi cu probleme de acces la arterele importante. Aici trebuie investit în infrastructură și conexiuni. Este nevoie de cel puțin două treceri peste râuri și măcar o trecere nouă peste calea ferată pentru a diminua presiunea traficului pe cele deja existente.

Educație

Schimbările în bine în România depind de schimbările în bine din educație. Este convingerea pe care mi-am format-o după aproape patru ani de activitate parlamentară. Am analizat documente oficiale, rapoarte și studii, am vorbit cu specialiștii în domeniu, cu profesorii, cu părinții, cu elevii și studenții. Educația este cea mai bună investiție pe care o putem face în viitorul României. Responsabilitățile primăriilor în domeniul învățământului sunt limitate la gestionarea infrastructurii școlare. Însă aceste responsabilități sunt extrem de importante pentru viitorul întregii comunități. Voi investi în educație: în primul rând în școli și grădinițe, astfel încât copiii din Iași să aibă parte de facilități de nivel european. Voi investi însă și în instituții durabile care să reașeze municipiul pe harta științifică a României. ​ 1. Construim școli și grădinițe în cartierele unde acestea lipsesc. Sunt zone în Iași unde nu sunt nici creșe, nici școli și nici grădinițe. Asta creează dificultăți pentru părinți dar și o presiune suplimentară pe infrastructura rutieră și pe cea școlară din proximitate. Primăria trebuie să construiască unități de învățământ acolo unde lipsesc și, cel mai important, trebuie să țină pasul cu dezvoltarea orașului. În prezent este nevoie de încă cel puțin 2 școli și 3 grădinițe în oraș, plus cel puțin 5 săli de sport la școli care nu au astfel de facilități. ​ 2. Investim în modernizarea școlilor și a grădinițelor existente. Iașul este un centru universitar cu tradiție, cu cea mai veche universitate din țară. Însă nu doar universitățile sunt importante, ci și educația preuniversitară. Vom investi în școlile generale din cartiere, unde sunt necesare laboratoare IT, de fizică și chimie, în grădinițe și în general în facilitățile necesare unei educații moderne. Iașul trebuie să fie prietenos cu toți locuitorii săi, inclusiv cu școlarii și preșcolarii care își petrec mare parte din zi în școlile și grădinițele din oraș. 3. Înființăm un Centru de știință modern. Majoritatea țărilor din Europa au centre de știință. Diferența dintre un muzeu și un centru de știință este că într-un muzeu, mergi să vezi trecutul, iar într-un centru de știință, mergi să înveți viitorul. Centrele de știință au expoziții și experimente interactive, din care copiii învață principiile fundamentale ale fizicii și ale chimiei. Un Centru de Știință modern (10.000 de metri pătrați pentru experimente și exponate interactive), va oferi tuturor copiilor oportunitatea de a înțelege lumea din jurul lor și de a se pregăti pentru viitor. Un model de succes este Centrul de Știință Copernicus din Varșovia. O astfel de instituție generează efecte benefice pe termen lung și pe multiple paliere, îmbunătățind viața familiilor și perspectivele de viitor și, în același timp, atrăgând companii în oraș. Iașul va trebui să-și asume rolul de capitală regională și să organizeze caravane de știință și în mediul rural din județul Iași și din județele învecinate. ​ 4. Punem bazele unui nou institut de cercetare. Un astfel de institut trebuie să aducă la un loc specialiștii din universitățile din Iași și din afară, pentru a crește potențialul de inovare al orașului. Dezvoltarea unor competențe specifice (cercetare genetică, biotehnologie, științele datelor) ar avea avantajul de a profila Iașul în anumite industrii pe plan internațional. Institutul de cercetare poate fi înființat în fosta zonă industrială din Tudor Vladimirescu, pe partea opusă a Bahluiului față de Universitatea Tehnică.

#OmulTăuDinPrimărie