IAȘUL EDUCAȚIEI – CEL MAI BUN SISTEM DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR DIN ROMÂNIA

de Răzvan Timofciuc

Viziunea și misiunea noastră

Sistemul de învățământul preuniversitar ieșean, cel mai bun din România
Misiunea noastră este să creștem calitatea (de la calitatea infrastructurii, la calitatea profesorilor, a directorilor de școli şi a rezultatelor elevilor), eficienţa (modul de utilizare a resurselor umane şi materiale în atingerea rezultatelor), relevanţa (corespondenţa cu cerinţele pieţei muncii şi cu contextul social în care trăim) și echitatea (asigurarea egalității de șanse în accesul și în utilizarea resurselor educaționale).

I. ALOCĂRI BUGETARE PE PRINCIPII DE TRANSPARENȚĂ, EFICIENȚĂ, PERFORMANȚĂ

Alocările bugetare de la Consiliul Local (CL) se fac, în prezent, pe criterii arbitrare, în funcție de ce director e în relații mai bune cu primarul sau ce părinte influent face lobby pe lângă Primărie pentru investiții la școala copilului său.
– propunem ca Primăria, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean (ISJ), să elaboreze o metodologie de evaluare a fiecărei școli pe baza a două principii majore: performanță și incluziune. Astfel, finanțarea unităților de învățămînt se va putea face pe criterii obiective, iar școlile cu excelență în performanță, precum și cele cu excelență în incluziune vor fi premiate. Școlile care obține calificative mici vor putea intra într-un proces de ameliorare și monitorizare, cu sprijin punctual pentru îmbunătățirea actului didactic acolo unde există cu adevărat nevoie de la ISJ și Primărie. Totodată, aceste școli pot fi sprijinite cu expertiză de către conducerea școlilor performante. În acest moment, lipsesc demersurile colaborative de la nivelul școlilor din Municipiul Iași.
– digitalizarea școlilor prin instalarea unei aplicații unde necesarul de materiale școlare se poate urmări în timp real. În prezent, procesul de achiziție al materialelor didactice este unul greoi și anchilozat: se fac referate de necesitate la nivelul școlii (inițiate de profesori, aprobate de conducerea școlilor), care ajung la Primărie, iar mai departe intră într-un malaxor birocratic. Printr-o astfel de aplicație, conducerea fiecărei școli poate introduce necesarul de materiale trimestrial sau ori de cîte ori este nevoie, astfel încît să existe transparență și previziune.

II. CONSTITUIREA DE CONSORȚII ȘCOLARE

Consorţiile sunt structuri asociative, fără personalitate juridică, formate din două sau mai multe unităţi de învăţământ preuniversitar, în baza unui contract de parteneriat, încheiat între acestea. Stimularea de către Municipalitate a acestor structuri este importantă pentru că o caracteristică pregnantă a sistemului de învățămînt din Iași este fragmentarea și numărul mare de unități școlare mici. Consorțiile școlare pot oferi: – mai multe oportunități cadrelor didactice în privința mobilității (în interiorul consorţiului se pot face completări de normă); – diversificarea oportunităților de învățare pentru elevi (Elevii vor putea beneficia nu numai de cursurile opționale oferite de școala proprie, ci și de opțiunile educaționale oferite de toate școlile din consorțiu. Se pot desfășura activităţi educaţionale de tip ateliere de lucru, dezbateri, discuţii tematice, seminare, vizite de responsabilizare socială şi civică a elevilor în spaţii aparţinând tuturor unităţilor din consorţiu); – folosirea în comun a infrastructurii din incinta școlilor. De exemplu, în cadrul consorțiului, o școală cu un număr prea mare de elevi poate delocaliza clasele de învățământ primar într-o școală cu spații excedentare, neutilizate. Sibiul este unul dintre orașele care a aplicat cu succes constituirea de consorții școlare, iar rezultatele sunt extraordinare pentru elevi, părinți și profesori. Consiliul Local poate stimula formarea consorțiilor școlare prin bugetarea prioritară, favorizată, a unităților școlare care formează consorții școlare.

III. CORP PROFESORAL DE ELITĂ

Numeroase studii au demonstrat că principalul factor responsabil de calitatea educaţiei este cadrul didactic. Iașul trebuie să atragă cele mai bune cadre didactice, dacă doreşte să aibă cel mai bun sistem de învăţământ preuniversitar din țară. – asigurarea de locuințe pentru tinerii din alte orașe care doresc să rămână în învățământ, pentru retenția celor mai valoroase cadre didactice. În primii 5 ani, Primăria va asigura acestora locuințe la prețuri modice. În ansamblul de blocuri construit de Primărie care se află pe bulevardul Metalurgiei și strada Grădinari, urmează a se da în folosință 288 apartamente. Pot fi utilizate si pentru acest program de retenție a tinerilor profesori. – organizarea proiectului ”Profesorii anului”. La fiecare disciplină de învățământ, pe baza unei metodologii de evaluare a cadrelor didactice, două cadre didactice vor primi titlul ”Profesorul Anului”, în cadrul unei gale organizate de Primărie. Pe baza unor parteneriate, acești profesori vor fi recompensați cu premii în bani, dar și resurse educaționale. Acești profesori pot deveni mentori pentru celelalte cadre didactice. – orgaizarea proiectului ”Domnul Trandafir” pentru cadrele didactice care se pensionează. Înainte de stimularea materială, profesorii au nevoie și de recunoașterea statutului lor și a rolului importante pentru formarea viitorilor cetățeni. Prin acest proiect, toate cadrele didactice care se retrag din activitate vor fi premiate în cadrul unei ceremonii organizate de Primărie, unde, pe lângă premii și diplome, vor primi reunoașterea din partea întregii comunități pentru activitatea lor.

IV. CREȘTEREA PERFORMANȚELOR EDUCAȚIONALE ALE ELEVILOR

Primăria trebuie să încurajeze elevii cu performanțe școlare extraordinare (olimpici la nivel național sau internațional, premianți la concursuri la nivel european sau mondial etc.), dar și să sprijine creșterea performanțelor pentru întreaga populație școlară. Atenția publică și a autorităților, în ultimii ani, este doar pe elevii excepționali. În acest sens propunem: – Sprijinirea programului ”After School”. Vom aloca fonduri în dezvoltarea și modernizarea infrastructurii școlare capabile să susțină activitățile after school (cantine, internate, extinderea unor școli, fie pe amplasamentul existent, fie prin alocarea de spații noi). Gânirea acestor măsuri în paradigma consorțiilor școlare poate spori eficiența utilizării resurselor. – Sprijinirea performanțelor de excelență ale elevilor prin: a) facilități pentru elevii merituoși (acces gratuit la facilitățile de care dispune Primăria), b) premierea pe baza unor parteneriate cu mediul de afaceri c) regândirea fondului de burse existent, astfel încât elevii cu performanțe de excepție să primească premii mai mari.

V. CONSTITUIREA CENTRELOR DE EDUCAȚIE ALTERANTIVĂ

Toate studii arată că un mic procent dintre elevi și studenți intră în câmpul muncii în domeniul în care au absolvit facultatea sau liceul. Un Centru de Educaţie Alternativă (CEA) este o înţelegere contractuală între agentul economic, universitate şi Inspectoratul şcolar, în vederea furnizării unor servicii educaţionale. De pildă, câteva firme de IT, Facultatea de Informatică şi Inspectoratul Școlar stabilesc o înţelegere pentru pregătirea accelerată a forţei de muncă pentru IT. Un curs de Java sau de QA în IT poate fi oferit, după orele de curs, elevilor de peste 16 ani. Facultatea de Informatică ar putea recunoaşte unui absolvent al cursului un număr de credite, dacă el ar urma să devină student la respectiva facultate. Agenţii economici ar putea avea mai rapid forţa de muncă necesară, iar Inspectoratul şcolar ar putea recunoaşte aceste cursuri ca parte a CDL (curriculum la decizia şcolii), iar elevii doritori ar beneficia de o învăţare accelerată a unor tehnologii informatice, mai rapid decât procesul din cadrul sistemului clasic de învăţământ. Toate părţile implicate ar avea de câştigat! CEA ar face educaţia mai dinamică şi mai versatilă în raport cu nevoile pieţei, cerinţă greu de satisfăcut prin sistemul clasic de învăţare. Autorităţile locale ar avea rolul de a mobiliza actorii pentru constituirea CEA şi de a asigura infrastructura necesară. Printr-o conlucrare eficientă cu AJOFM, o serie de fonduri europene pot fi, cu siguranţă, atrase pentru constituirea unor astfel de centre. Preocuparea centrală trebuie să fie aceea de a oferi cât mai multe trasee posibile, prin care tinerii să dobândească competenţele profesionale de care ei şi economia locală au atâta nevoie. Traseul clasic de educare (oferirea educaţiei în acelaşi ritm, pentru toţi, pe un traseu strict secvenţial: liceu de o anumită specializare – universitate) este insuficient. El e tot mai puţin compatibil cu o piaţă a muncii foarte versatilă şi cu mintea „generaţiei digitale”.

VI. ȘCOALA DIN CARTIER, LA FEL CA ȘCOALA DIN CENTRU

Discriminarea în privința finanțării școlilor trebuie să înceteze. În prezent, atenția este cu preponderență spre școlile ”din centru”, iar școlile e la periferie, din cartiere, sunt tratate în plan secundar. Vom schimba această abordare prin creșterea transparenței și alocarea fondurilor pe baza unor criterii arbitrare. Școlile ”de cartier” trebuie să fie la fel de bine dotate și la fel de atractive pentru toate școlile nu doar pentru respectarea principiului de ”șanse egale pentru toți”, dar și ca măsuri de decongestionare a traficului.

VII. Investiții pentru reabilitarea terenurilor de sport din curtea școlilor și acces gratuit după terminarea orelor de curs și în vacanță

Deschidem curțile școlilor și le modernizăm, pentru ca toți tinerii din comunitate să aibă acces la baze sportive de nivel occidental. Primăria trebuie să susțină cu prioritate sportul şcolar şi sportul de masă. Terenurile de sport trebuie să fie amenajate pentru a se putea practica sporturi diverse. Elevul va putea decide dacă în timpul liber va dori să urmeze cursurile unui anumit sport la un club privat din comunitate sau va dori să îl practice în timpul liber cu alţi prieteni, având la dispoziţie aceste terenuri din curţile şcolilor şi din cartiere. Aceste terenuri trebuie să fie deschise permanent elevilor, deoarece nu toţi au bani să meargă să închirieze baze sportive cu acces plătit.

VIII. Construirea unui campus școlar la standarde moderne în Iași

Cuprinderea liceelor tehnologice din oraș într-un campus școlar la standarde moderne ar putea transforma Iașul într-un reper național pentru învățământul tehnologic. Cuprinderea într-un singur campus școlar a liceelor care își desfășoară activitatea în condiții improprii, greu de întreținut sau periculoase din punct de vedere al securității elevilor înseamnă, pe lângă condiții de desfășurare a activităților conform standardelor occidentale, și costuri de întreținere reduse. Un bun exemplu este Liceul de Informatică din București, investiție de 20 milioane euro, dotat cu 100 săli de clasă, 30 laboratoare didactice și de cercetare, 4 săli de cinema, 2 biblioteci, sală de mese cu 600 locuri, 6 săli de sport acoperite, 6 terenuri de sport exterioare, sală multifuncțională cu circa 800 locuri, pe o suprafață de 26.000 mp.

IX. EDUCAȚIA INCLUZIVĂ

Baza materială a școlilor trebuie să fie echipată cu aparatură specializată și echipament funcțional și adaptat nevoilor funcționale și informaționale specifice elevilor cu dizabilități, care să dezvolte autonomia personală. Trebuie eliminate situațiile în care accesul la educație pentru un elevi cu dizabilități să presupună implicarea totală al unui membru al familiei.

#OmulTăuDinPrimărie