S.O.S. Învățământul ieșean. O generație distrusă sub ochii noștri din cauza nepăsării și indolenței!

de Răzvan Timofciuc

Experiența personală

Sunt cadru didactic în mediul preuniversitar de trei ani.

Fiecare școală se confruntă cu tot felul de probleme: lipsa banilor pentru investiții în dotarea claselor sau laboratoarelor de fizică, chimie, informatică etc., achiziția de material didactic sau pentru reabilitarea clădirilor…

M-a răscolit când am văzut cum la o școală de cartier, copii din familii nevoiașe făceau ”chetă” pentru a cumpăra o minge de fotbal pentru ora de sport.

Eu însumi am contribuit la bugetul școlii pentru achiziția de hârtie, cretă sau alte consumbabile necesare la ore. La fel ca toți ceilalți profesori din școala unde predam.

Părinții, din puținul lor, contribuie cu ”fondul clasei” pentru achiziția de mobilier, table sau schimbarea perdelelor.

Doar câteva exemple. Toate acestea într-un oraș cu un buget administrat de Primărie de 300 milioane euro / an, care are în subordine administrarea școlilor și finanțarea complementară a acestora…

Dar lucrurile mergeau înainte, copiii participau la un act didactic predictibil, coerent, lucrurile erau așezate pe un făgaș.

Copiii au nevoie de rutine sănătoase

Copiii au nevoie de rutine sănătoase, de o cultură a efortului voluntar și conștient, de reguli puține, dar clare.

Copiii au nevoie să fie fascinați, au nevoie să fie motivați printr-un act educațional interactiv, au nevoie de un mediu școlar funcțional, unde curiozitatea lor să fie ”stârnită” și ”exploatată”, iar ”trezirea” din amorțire să fie dirijată spre un o învățare sistematizată.

Copiii care ajung să învețe bine pe termen lung nu sunt numai isteți, bine distrați la școală și bine îngrijiți acasă; sunt și verificați, organizați și responsabilizați.

Copiii au nevoie de metode, instrumente și scop.

S.O.S. Învățământul ieșean! O generație distrusă sub ochii noștri din cauza nepăsării și indolenței!

În martie ne-a lovit din plin pandemia.

Cu muntele de insecurități familiale, politice, economice, cu criza din spitale, cu angoasele un nou apăsător, incert, alimentate din plin de un torrent de știri alarmiste și breaking-news-uri.

Era, oarecum, de așteptat, ca statul să nu reacționeze exemplar la o astfel de criză sanitră. Este ceva nou. Era, oarecum, de așteptat ca și în sistemul de educație să existe bâlbâili, poticniri, decizii greșite…

Dar este INACCEPTABIL ca după 7 luni, în cotinuare, să domnească HAOSUL, INCERTITUDINEA, CONFUZIA!

În municipiul Iași, al doilea oraș al țării, repet, cu o Primărie care administrază în fiecare an 300 milioane euro din banii noștri, Primărie care are în administrare școlile pe care are obligația legală de a le finanța, sistemul hibrid despre care se vorbește la televizor și în conferințe de presă sforăitoare este o glumă.

În sălile de clasă nu sunt camere web, laptopuri, acces la internet pentru ca elevii care stau acasă să poate participa, chiar și virtual, la ore.

Copiii din familii defavorizate nu au tablete cu acces la internet, deși s-au tot centralizat tabele…

Imaginați-vă că o clasă este împărțită în trei grupe, pentru a se respecta distanțarea socială în clasă.

Și fiecare grupă vine la școală o săptămână. Adică mă întâlnesc cu fiecare grupă din clasa respectivă o dată la trei săptămâni.

Vi se pare fezabil un astfel de program pentru universul interior al unui copil de 14, 15 sau 16 ani?

Ne amăgim că participarea la școală, pe sponci, din două în două săptămâni, sau chiar din trei în trei săptămâni, este ceva normal?

Ne amăgim că transmiterea unor schițe de lecții și fișe de lucru pe grupurile de whatsapp, google classroom sau alte mijloace rezolvă problema?

Ce era atât de greu să se fi făcut o centralizare a nevoilor fiecărei școli, să se fi achiziționat din timp un număr de laptopuri, camere web, să se fi pus internet cu viteză suficient de puternică în fiecare clasă și școală?

Ce era atât de greu ca, după o centralizare din primele săptămâni ale pandemiei, să se fi achiziționat tablete cu acces la internet pentru toți elevii care nu au acasă niciun dispozitiv de pe care să poată participa la lecțiile online?

Ce era atât de greu ca licitația pentru achiziția a 1.5 milioane de măști să fi fost demarată de Primăria Iași DIN TIMP, iar la începerea anului școlar stocurile să fi fost deja distribuite către școli?

Pe data de 08.10.2020 a fost programată licitația pentru achiziția unui număr de 1.530.000 măști chirurgicale, care vor fi folosite pe perioada pandemiei de COVID-19. Asta în condițiile în care anul școlar a început pe data de 14.09.2020.

Acum, copiii stau și câte 6 ore cu aceeași mască pentru că vin din familii care nu își permit să le dea 5 lei pe zi doar pentru achiziția de măști.

Ne protejăm de COVID, dar ce e în masca unui copil sau elev după 4 ore de purtat la clasă, vorbit, mers la baie sau jucat cu prietenii….?

Nu sunt specialist, dar să inspiri și să respiri muci, saliva, transpirație…adică toate chestiile normale la un copil sau adolescent, nu cred că e recomandat de vreun medic.

Nu instig la nepurtarea măștii, ci atrag atenția asupra iresponsabilității Primăriei care a demarat licitația pentru achiziția de măști DUPĂ începerea anului școlar.

Apel către noul Consiliu Local, manageri de școală, sindicate, părinți.

Nu ne permitem să înghețăm o întreagă generație din cauza indolenței celor care au responsabilitatea administrativă a organizării sistemului de educație.

Situația nu e tranzitorie. Deja suntem în a 7-a lună de când știm multe despre virus: cum se transmite, ce reguli trebuie să respectăm, cum ne protejăm pe noi și pe ceilalți.

Fac un apel la noul Consiliu Local ales în urma alegerilor locale: EDUCAȚIA trebuie să fie o prioritate pentru toți, indiferent de partidul din care facem parte. Trebuie să existe un consens politic cu privire la finanțarea adecvată a școlilor.

Fac apel la managerii de școală și sindicatele profesorilor: nu mai puneți capul în pământ de frica primarului sau a celor care sunt pe funcții de conducere.

Vorbiți deschis despre nevoile noastre, despre copiii pe care îi educăm. Gata cu frica să nu îl supărăm pe pe ”șefu”!

SHARE

Share on facebook